Dacă dorește cineva să studieze azi, aici și acum, posteritatea celor mai huliți dintre sofiștii Antichității, o poate face perfect prin analiza textului pe care dl. Vladimir Tismăneanu l-a publicat ieri pe blogul d-sale. Eu, una, mi-am dat acum 49 de ani licența cu o teză despre sofistica ateniană din sec. V, așa că pot să mă dispensez de asemenea jocuri de societate. Un text în care un om, fără discuție inteligent, răspunde obiecției multora dintre noi referitoare la eliminarea unor atribuții definitorii ale fostului IICCR în relație cu Parchetul menționînd lărgirea altor atribuții ale noului IICCR-INMER înspre investigarea mineriadelor merită pe deplin neatenția noastră.
Cît privește înșiruirea de raționamente prin care ni se arată că nu întîmplător, tovarăși, Marius Oprea, care e susținut de Emil Constantinescu - el însuși susținător al lui Crin Antonescu în campania electorală - este aruncat din institutul pe care el însuși îl organizase drept la șomaj, ea, înșiruirea, îmi aduce atît de drastic aminte de anii tinereții, cu plenarele lor UTC în care aflam cît de cumplită, cît de letală chiar, e contagiunea atunci cînd nu renegi legăturile tale cu persoane indezirabile pentru Puterea Partidului încît aproape că-mi devine tandru simpatică. Horribile dictu, Marius Oprea nu s-a dezis nici de PNL, nici de Emi Constantinescu: cum să nu-l dai afară din slujbă?
Un om fără discuție inteligent ascunde sub un morman de sofisme sensul politic al unei măsuri care nu e altceva decît una dintre nenumăratele înfățișări ale impunerii regulilor partidului-stat: nu poți avea slujbă dacă nu ești membru sau afiliat al partidului aflat la putere. Așa am trăit aproape 40 de ani, e greu să nu recunosc simptomele acestei maladii de care activul PCR și UTC nu s-a vindecat. Dar teamă mi-e că, dincolo chiar de această regulă de fier moștenită de la bolșevici se ascunde un alt principiu al sălbăticiei politice - scoală-te tu ca să mă așez eu. Ambele îi dezonorează pe cei care le practică.
Cel mai cumplit lucru într-o atrocitate este justificarea ei.
RăspundețiȘtergereGheorghe Bibliotecaru Florescu
Pozitionarea d-lui Tismaneanu, a carui statura intelectuala e greu de contestat, dovedeste din nou ca, vai, nivelul intelectual al unui individ nu se afla mereu intr-o proportionalitate directa (scuzati exprimarea matematica!) cu nivelul sau moral.
RăspundețiȘtergerePentru ca, acceptarea faptului ca domnul cu pricina are o buna capacitate de intelegere a lucrurilor nu este, de asta data, in avantajul sau, ci dimpotriva. Cu alte cuvinte, d-l Tismaneanu STIE ce face. Iar noi, ceilalti, trebuie sa luam lucrurile ca atare. Iata de ce, imi permit sa pastrez o mica rezerva cu privire la sintagma dvs. « merită pe deplin neatentia noastră ». Sigur, desi lehamitea este absolut de inteles, poate ca in aceste momente ea este « inamicul public nr.1 »
Cit despre ideea ca eliminarea lui Marius Oprea ar avea « un sens politic », cred ca trebuie sa respingem, sa combatem credinta (in curs de generalizare) ca « asa-i in politica » pentru ca, fara discutie, asemenea lucruri nu se petrec, sau se petrec extrem de rar (si atrag consecinte dure) intr-o tara cu adevarat democratica. Din pacate, la noi asa ceva tinde sa devina normalitate.
Comparatia pe care o faceti cu epurarile (sau conditionarile) practicate inainte de 1989 este perfect justificata, dar aveau, atunci, acele practici, cu adevarat, « un sens politic » ?
Eu cred ca NU, asa cum nu au nici acum.