luni, 30 iulie 2012

Ce înseamnă cifrele prezenței la referendum

30 iulie 2012
BEC: Din cele 17.984.621 de persoane înscrise în listele electorale, au participat la referendum 8.297.135, reprezentând 46,13 la sută. Numărul voturilor valabil exprimate la întrebarea "DA" privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu a fost de 7.264.819, reprezentând 87,55 la sută. Alţi 923.147 de votanţi au spus "NU", reprezentând 11,12 la sută dintre cei care s-au prezentat dunminică la urne.

În cifre absolute, acesta este scrutinul cu cel mai mare număr de participanți cu excepția celui din 1990, și asta în condițiile în care a existat un dublu boicot.

La referendumul din 2007, au participat în total 8.135.272 cetățeni români, cu cel puțin 161.863 persoane mai puțin decît ieri.

Pentru comparație, alte cîteva cifre
Prezidențiale 1996
- tur 1: Iliescu și Constantinescu au obținut împreună 7,5 milioane voturi
- tur 2: Constantinescu a obținut 7 milioane voturi

Prezidențiale 2000
- tur 1: Iliescu și Vadim au obținut împreună 7,1 milioane voturi
- tur 2: Iliescu a obținut 6,7 milioane voturi

Prezidențiale 2004
- tur 1: Năstase și Băsescu au obținut împreună 7,7 milioane voturi
- tur 2: Băsescu a obținut 5,1 milioane voturi
Prezidențiale 2009
- tur 1: Băsescu, Geoană și Antonescu au obținut împreună 8 milioane voturi
- tur 2: Băsescu a obținut 5,2 milioane voturi


Parlamentare 2008: Toate partidele politice care au intrat în Parlament (PSD+PC, PDL, PNL, UDMR) au obținut împreună 6,2 milioane voturi.

Europarlamentare 2007: Toate partidele care au intrat în Parlamentul European (PD, PSD, PNL, PLD, UDMR) au obținut împreună 4 milioane voturi.

 Europarlamentare 2009: Toate partidele care au intrat în Parlamentul European (PSD+PC, PDL,  PNL, UDMR, PRM) plus Elena Băsescu au obținut împreună 4,6 milioane voturi.
















vineri, 27 iulie 2012

SCRISOARE DESCHISĂ adresată lui J.M. D.BARROSO

 
Prof. dr. Emil Constantinescu
Preşedintele României 1996-2000


Domnului José Manuel Durão Barroso
Preşedintele Comisiei Europene

27 iulie 2012

 
Stimate domnule preşedinte Barroso,

Vă scriu în calitate de fost preşedinte al României între 1996-2000 şi de lider al societăţii civile şi al opoziţiei democratice anticomuniste şi proeuropene în perioada 1990-1996, pentru a-mi exprima îngrijorarea faţă de modul în care au fost afectate interesele politice, economice şi financiare ale României prin poziţia adoptată de Comisia Europeană faţă de schimbările politice din România din luna iulie 2012. Este vorba de schimbările de la nivelul conducerii Senatului şi Camerei Deputaţilor şi Avocatului Poporului efectuate de o nouă majoritate parlamentară şi de suspendarea preşedintelui României, care urmează să fie supusă în 29 iulie unui referendum popular în vederea demiterii sau confirmării în funcţie.  
Din ianuarie 2012, de când au început marile mişcări populare de protest împotriva preşedintelui Băsescu, cu solicitarea demiterii acestuia, mi-am impus să nu iau nicio atitudine publică pe teme de politică internă. Ce mă face să iau o poziţie acum este faptul că deşi toate schimbările politice din România au fost supuse avizului Curţii Constituţionale şi au fost declarate constituţionale de către aceasta, ele au fost apreciate de mai mulţi oficiali ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European sau ai cancelariilor unor state occidentale în termeni duri, ca un grav derapaj democratic, ajungându-se până la catalogări de tipul „lovituri de stat” sau „metode puciste”. Mai gravă a fost proferarea unor ameninţări privind amânarea integrării în spaţiul Schengen sau a unor monitorizări suplimentare. Pot să înţeleg emoţia provocată de viteza luării unor decizii ale noii majorităţi parlamentare sau de către Guvernul român, dar de aici până la utilizarea unor catalogări care nu respectă proprietatea termenilor este o mare distanţă. Aceste etichetări pripite au avut rolul de a amplifica tensiunea politică internă în România şi sunt considerate o cauză a deprecierii cursului monedei naţionale.
Ceea ce mă preocupă însă cel mai mult este invocarea încălcării principiilor juridice şi etice europene. Faţă de modul în care a fost abordat acest episod mă îngrijorează acum mai mult modul în care sunt respectate aceste principii la nivelul de conducere al Uniunii Europene. Ca unul  care, împreună cu Lech Walesa, Tadeusz Mazowiecki, Vaclav Havel, Arpad Goncz, Jelio Jelev, Vytautas Landsbergis, Martin Laar, am participat la elaborarea şi construcţia proiectului integrării fostelor state comuniste din Europa Centrală şi de Est în Uniunea Europeană, vă mărturisesc că am văzut Uniunea Europeană ca o structură politică de cooperare şi înţelegere reciprocă în scopul realizării unor obiective comune privind securitatea, progresul economic şi statul de drept şi nu ca un instrument de impunere a unor condiţii care vizează libertatea de alegere democratică a forurilor de conducere naţionale. Îmi pun întrebarea dacă  la nivelul Comisiei Europene există preocuparea pentru o cunoaştere mai profundă a particularităţilor legislative, sociale şi culturale din noile state membre UE din Europa Centrală şi câtă încredere putem avea în dialogul Comisiei Europene cu diferite componente ale societăţii civile dacă în cazul evenimentelor recente din ţara noastră câţiva agenţi de influenţă au putut determina, utilizând unele ziare influente din Occident, o reacţie disproporţionat negativă asupra unor evenimente scoase din context sau care pur şi simplu nu au existat în realitate. Cred că aceste exagerări ar fi putut fi evitate dacă ar fi existat un dialog cu reprezentanţi de marcă ai mediului academic şi ai unor reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, altele decât cele apropiate fostei majorităţi. În acest sens, transmit alăturat o scrisoare către dumneavoastră care conţine un Apel al intelectualilor români, printre semnatarii căruia se numără rectori (preşedinţi) şi decani ai unor mari universităţi, scriitori, artişti, muzicieni şi activişti civici reputaţi. Ar fi putut fi consultaţi, de asemenea, într-o speţă care priveşte funcţia de şef de stat, şi preşedinţii post-comunişti ai României, mai ales că între mine şi preşedintele Iliescu există diferenţe ideologice iremediabile, precum şi Majestatea Sa Regele Mihai I, detronat şi exilat de către comunişti în 1947.
Domnule preşedinte,
Am analizat din punct de vedere juridic, Raportul Comisiei Europene privind reforma în justiţie şi lupta împotriva corupţiei în România din iulie 2012, cu ajutorul unor reputaţi specialişti, printre care prof. dr. Nicolae Popa, fost decan al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, preşedinte al Curţii Constituţionale a României (2001-2004) şi preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (2004-2009) şi profesor Mircea Criste, doctor summa cum laude al Universităţii Aix-en-Provence, profesor de drept constituţional la Universitatea din Timişoara, procuror general al României 1998-2001, ambasador 2001-2004, ale căror opinii vi le transmit în anexă. În acord cu mai mulţi alţi foşti judecători ai Curţii Constituţionale şi ai Curţii Supreme de Justiţie, am constatat că el conţine o serie de informaţii inexacte de natură constituţională şi instituţională, preluate de la susţinătorii preşedintelui suspendat al României fără o verificare corespunzătoare şi însoţite de erori de apreciere. Consideraţia care poate produce efectele cele mai grave în destabilizarea sistemului politic din România este cea legată de necesitatea întrunirii unui cvorum pentru demiterea preşedintelui de peste 50% din numărul celor înscrişi în listele electorale. Vă atragem atenţia, domnule preşedinte, că în această privinţă Constituţia României nu conţine nicio prevedere legată de îndeplinirea unui cvorum de participare sau de aprobare, astfel încât orice decizie legislativă în această materie nu poate fi neconstituţională. Dacă ne raportăm la standardele din celelalte ţări ale Uniunii Europene care nu pot fi conform raportului (pag.3) inferioare celor cerute României, este evident că o asemenea cerinţă nu se regăseşte în majoritatea legislaţiilor ţărilor Uniunii Europene. Constituţia Germaniei nu prevede instituţia referendumului. În Lituania, preşedintele Rolandas Paksas a fost demis de către Parlament în anul 2004 fără referendum. Mai multe ţări din UE: Bulgaria, Italia, Malta, Letonia, Polonia, Portugalia, Ungaria legiferează un referendum fie consultativ fie legislativ, în general fără condiţionarea unui cvorum aprobativ, iar atunci când o fac acesta este unul inferior celui de 50% (Ungaria 25%, Danemarca 40%) dar doar pentru amendamentele constituţionale. Constituţia Austriei, din care s-a inspirat şi Constituţia României, prevede un referendum pentru demiterea preşedintelui şi paşi asemănători celor prevăzuţi şi respectaţi în România fără a se cere însă un cvorum. Într-o asemenea situaţie, un punct de reper nu poate fi decât expertiza furnizată de Comisia Europeană pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia) căreia Consiliul Europei i-a solicitat un aviz pentru cazul în speţă. Recomandarea făcută de către aceasta în Codul de bune practici în materie de referendum este ca nicio hotărâre să nu fie luată prin cvorum deoarece un cvorum de participare (un procentaj minim) determină interesul opoziţiei de a se abţine mai degrabă decât să voteze împotriva lui. Or, mai constată Comisia de la Veneţia, încurajarea fie a  abţinerii de la vot, fie a impunerii punctului de vedere a minorităţii nu este sănătoasă pentru democraţie.
Nu ştiu dacă autorii Raportului au ştiut sau nu au vrut să ia în considerare că legea referendumului fusese modificată de fosta majoritate şi că referendumul de demitere al preşedintelui României din 2007 s-a desfăşurat în condiţiile în care participarea la vot a fost atunci de 44,45%, el fiind declarat valid de Curtea Constituţională. În fapt, primul ministru al Guvernului român a cedat în faţa presiunilor Comisiei Europene, acceptând toate recomandările făcute în partea finală a Raportului. Preşedintele interimar Crin Antonescu a procedat la fel, pentru a evita orice suspiciuni de încălcare a principiilor democraţiei. Îmi permit însă să vă atrag atenţia că în cazul în care referendumul care va avea loc peste câteva zile, în 29 iulie, nu se va realiza cu cvorumul impus dar o mare majoritate se va pronunţa pentru demiterea preşedintelui, se va crea o situaţie de criză politică extremă şi responsabilitatea Comsiei Europene nu va putea fi evitată.
În Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi  verificare există şi alte recomandări la limita respectării suveranităţii unui stat membru al UE, atunci când se sugerează în termeni ultimativi ce decizii să ia ori să nu ia Guvernul României sau preşedintele României.
În mod cu totul eronat, în Raport se face constatarea, preluată din discursul susţinătorilor preşedintelui suspendat, că au fost limitate competenţele Curţii Constituţionale şi Guvernul Ponta a fost somat să restabilească aceste competenţe prin retragerea Ordonanţei nr. 38/2012 şi să redea dreptul Curţii să controleze, printre altele, şi hotărârile parlamentului.
Premiza de la care s-a pleacat este greşită şi ea califică recomandarea ca aducând atingere suveranităţii naţionale. Competenţele Curţii Constituţionale sunt înscrise în art. 146 din Constituţie şi printre ele nu se numără şi cea supusă discuţiei. În consecinţă, ea nu are valoare constituţională, nu reprezintă voinţa supremă populară de la care legiuitorului nu-i este permis a deroga. Textul constituţional, în urma revizuirii din 2003, conferă legiuitorului dreptul de a adăuga la competenţele constituţionale ale Curţii. Aşa a apărut această competenţă dată Curţii prin legea nr. 177/28.09.2010. Ea este o competenţă de ordin legislativ, legiuitorul având aceeaşi legitimitate suverană de a o modifica sau abroga, precum aceea de a o edicta.
În aceeaşi logică se înscrie şi cerinţa imperativă de a nu se acorda graţieri pe perioada Preşedinţiei interimare.
Este vorba despre o competenţă de natură constituţională acordată Preşedintelui României (art. 94/d), recunoscută şi celui care asigură interimatul funcţiei (art. 98/2), exercitată fără o prealabilă autorizare internă sau externă. De altfel, propunerea limitării acestei competenţe, formulată în modul cel mai străveziu posibil cu dedicaţie specială pentru o singură persoană, ar putea avea consecinţe pe care Raportul ar fi trebuit să le prevadă. Ea ar face ca graţierea să nu poată fi acordată nimănui, chiar dacă raţiuni de ordin umanitar ar impune-o. Pentru a evita asemenea consecinţe, de nimeni dorite, dar şi pentru a-şi atinge totodată scopul, poate că ar fi fost mai potrivit ca această recomandare să se refere precis la persoana vizată, deşi era evident şi existau declaraţii clare ale preşedintelui interimar, anterioare Raportului, că nu va acorda o graţiere fostului prim ministru Adrian Năstase.
Domnule preşedinte Barroso,
Nu îmi este foarte clar care au fost raţiunile intervenţiei în favoarea preşedintelui suspendat, dar dacă acestea provin din dorinţa de a sprijini în noile state membre ale UE şefi de stat docili în faţa unor măsuri luate de Comisia Europenă, chiar dacă ei sunt şantajabili prin actele lor de corupţie sau prin derapajele de la democraţie, mi se pare un lucru grav. La fel de periculoase mi se par şi judecăţile partizane în funcţie de interesele diferitelor grupuri ideologice din Parlamentul European. Nu aceasta este Europa pe care familia şefilor de stat din ultimul deceniu al secolului XX am visat-o. Nu aceasta este Europa pentru care peste 1.000 de români şi-au dat viaţa în lupta cu trupele dictatorului Ceauşescu în decembrie 1989. Nu aceasta este Europa pentru care cetăţenii României au îndurat în timpul mandatului meu de preşedinte cumplite suferinţe pe lângă care privaţiunile actualei crize par minore.
Odată cu alegerea mea ca preşedinte al României, a încetat orice monitorizare de către Consiliul Europei a României pentru că noi ne-am asumat atunci toate reformele necesare, inclusiv costurile lor, respectând strict legislaţia Uniunii Europene, chiar dacă ea nu era încă în vigoare în România, după cum mi-am asumat toate obligaţiile ce reveneau statelor NATO, chiar dacă nu făceam parte din organizaţie. Acum, când suntem membri cu drepturi depline ai UE, dorim să fim trataţi ca atare, respectându-ni-se toate drepturile şi mai ales demnitatea, aşa cum şi noi respectăm drepturile şi demnitatea celorlalte state, precum şi eforturile remarcabile ale Comisiei Europene de a promova interesul comun şi prestigiul UE în lumea contemporană.
În ultimii 20 de ani cetăţenii României s-au plasat în toate sondajele la nivel european pe primul loc la gradul de încredere în Uniunea Europeană. Nici neocomuniştii, nici fosta Securitate, nici extremiştii naţionalişti n-au reuşit să creeze un cât de mic curent anti-european sau anti-NATO. Dacă în aceste zile de iulie acest curent anti-european, care a apărut deja, se va dezvolta datorită unei imixtiuni percepută ca arogantă împotriva voinţei populare, ca unul care mi-am dedicat întreaga activitate şi viaţă idealului european, voi fi primul care voi regreta.

Cu sentimente alese,


Emil Constantinescu

Emil CONSTANTINESCU, Îndemn la vot

 
Dragi concetăţeni,

Mă adresez azi dumneavoastră, într-un ceas de cumpănă pentru noi toţi. În ianuarie 2012, când au început marile manifestaţii populare spontane al căror singur numitor comun era demisia preşedintelui României, m-am hotărât să nu mai fac nicio declaraţie publică deoarece nu mi s-a părut corect din poziţia mea să mă implic în vreun fel într-o acţiune care-l viza pe preşedintele statului.
Am păstrat această poziţie chiar şi atunci când, în pofida unei logici elementare, proceduri parlamentare validate de Curtea Constituţională şi supuse votului popular au fost calificate drept lovitură de stat. În momentul în care însă Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a impus României, în mod abuziv, condiţii politice care nu se aplică şi altor state membre şi pe care Comisia nu ar fi îndrăznit să le propună altui stat al Uniunii Europene, m-am simţit obligat să-i scriu preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, pentru a-i semnala atingerile aduse suveranităţii şi demnităţii României. În circumstanţele în care preşedintele interimar şi primul ministru au fost nevoiţi să accepte aceste condiţii pentru a contracara o violentă campanie mediatică de denigrare a României şi efectele acesteia pe plan economico-financiar, am considerat de datoria mea să-mi folosesc audienţa de care mă bucur pe plan internaţional pentru a apăra nu numai interesele pe termen lung ale României dar şi valorile juridice şi morale europene, încălcate chiar de către dirigenţii UE care ar fi trebuit să le apere.  
Nu poţi fi respectat dacă nu te respecţi tu însuţi. Iată de ce cred că în 29 iulie suntem chemaţi să dovedim că acţionăm pe deplin conştienţi în spiritul democraţiei şi în litera legii, hotărându-ne prin vot propriul nostru viitor. În cei 22 de ani de post-comunism, România europeană nu s-a clădit pe actele şi voinţa unuia singur, fie el şi preşedinte. Ea s-a clădit pe votul a milioane de ceteţeni, conştienţi de forţa şi de datoria lor, de votul milioanelor de cetăţeni care au susţinut prin voinţa lor, nu o dată urmată de sacrificii, reformele necesare pentru progres, pentru integrarea politică, economică, culturală a României în Europa democratică. Votul fiecăruia dintre noi este un drept constituţional, dar este şi o datorie morală faţă de cei care au murit în temniţele comuniste, faţă de cei care au luptat şi au murit în decembrie 1989 pentru alegeri libere, pentru cei care au plătit timp de două decenii şi cu osebire în timpul mandatului meu costurile sociale ale democraţiei. Neprezentarea la vot poate fi şi ea interpretată de unii ca un drept, dar unul care încalcă dreptul altora de a decide în mod liber şi care ne arată cât de departe suntem, după 22 de ani de la căderea comunismului, de înţelegerea sensului libertăţii într-un stat de drept.
Vă chem să dovedim împreună, votând liber pe 29 iulie,  că nu avem nevoie de lecţia nimănui pentru a şti ce înseamnă democraţia, respectul statului de drept şi al legilor. Vă chem să dovedim pe 29 iulie, votând liber, că  suntem o  comunitate civică matură, conştientă de drepturile sale, dar şi de îndatoririle care decurg din calitatea noastră comună de cetăţeni ai României şi ai Uniunii Europene.  

Pe 29 iulie să dovedim prin votul nostru că naţiunea română are onoare şi caracter.

Emil Constantinescu

Din discursul lui Crin Antonescu, Președintele (interimar) al României

Dragii mei, toţi, toţi cei care au profitat de pe urma regimului Băsescu şi s-au îmbogăţit furând din banii tuturor să stea acasă! Toţi cei care au minţit şi mint plătiţi din banii furaţi de Băsescu de la toţi românii să stea acasă! Cei cărora le place să fie minţiţi, furaţi, umiliţi, să stea acasă!
Noi spunem să vină la vot românii cinstiţi. Oare suntem 9 milioane?
Eu spun să vină la vot românii curaţi. Oare suntem 9 milioane?
Eu spun să vină la vot românii care au suferit şi suferă. Oare suntem 9 milioane?
Eu spun să vină la vot românii care încă mai speră. Oare suntem 9 milioane?
Eu spun să vină la vot toţi românii de peste tot care vor ca această ţară să fie respectată. Oare mai suntem 9 milioane?
Dragii mei, vom veni în duminica ce este şi Ziua Imnului Naţional, ”Deşteaptă-te, române!”, vom veni cu toţii la vot, în picioare, curaţi, cinstiţi, cu suferinţa, cu speranţa şi cu mândria noastră. Suntem sau nu suntem 9 milioane?
Duminică, poate unii vor avea o surpriză, toată lumea va vedea că România este o ţară şi nu doar un teritoriu! Duminică, toată lumea va vedea că românii sunt un popor şi nu doar o populaţie! Duminică, toţi vor vedea români în picioare!

miercuri, 25 iulie 2012

Protecting Romanian Democracy

 

Versiunea in limba română se găsește în "Cotidianul" de azi 

Protecting Romanian Democracy

The Current Political Crisis Is Not About a Return to Tyranny


The Washington Post and other international commentators, among them The Economist, have been quick to blame Romania's new Prime Minister Victor Ponta for the country’s current political crisis, which led to the impeachment of Romanian President Traian Basescu. Yet claims that Prime Minister Ponta has undermined democracy and threatened the nation’s economic stability are not simply mistaken, they are also willfully misleading. A closer analysis of the impeached president’s past record and recent actions, as well as recent Constitutional Court rulings on the affair, suggest that the prime minister is defending democracy, not subverting it.
Just more than two weeks ago, the Romanian parliament impeached the sitting president, Traian Basescu, a former sea captain who worked with the Romanian Securitate (secret police) before the revolution in 1989, which ended the 22-year reign of communist strongman Nicolae Ceauşescu. Basescu has faced continual allegations of corruption, voter fraud, and impropriety since becoming president in 2004 and was first impeached five years ago following allegations that his then-Justice Minister Monica Macovei was pursuing politically motivated criminal prosecutions.
Basescu is now squared off against Prime Minister Ponta. The new prime minister, who is not yet 40 years old, made his name as a general prosecutor and reformer within the Social Democratic Party, which recently formed a coalition government with Liberal Party under the banner of the Social Liberal Union. When he became prime minister in April this year, he was the third person in less than six months to be appointed to the post.
Meanwhile, the hugely unpopular President Basescu, desperate to resurrect his political fortunes, has continuously sought to shuffle the political deck in his favor. Having been hit by a series of harsh austerity measures, the Romanian people had lost faith in President Basescu, whose popularity was already on the wane thanks to a series of controversial constitutional breaches, including changing the voting majority required to impeach him.
Once in office, Prime Minister Ponta quickly sought to focus on policy rather than politics. His priority was to implement a series of social and economic reforms designed to shift the government’s focus to jobs and growth. While pledging to maintain commitments made to the International Monetary Fund and World Bank by the previous government, he sought to promote growth by improving the country’s capacity to absorb European funding.
In parallel, the new prime minister pledged to improve pay for public servants such as teachers and nurses and to return illegally confiscated money to Romania's pensioners. The hope was to bolster investment and domestic demand and to help those who had been hardest hit by President Basescu's austerity politics.
The new government’s policies proved popular with the Romanian electorate, delivering a landslide victory for the Social Liberal Union in the regional elections in early June. In response, President Basescu started what can best be described as a vicious personal and political attack on Prime Minister Ponta. He sought to halt the government’s reform agenda, appealing beyond his powers to the constitutional court to block reforms. He also initiated a series of vicious personal attacks on the prime minister he'd appointed just two months earlier.
As tensions worsened, the Social Liberal Union moved to replace the leadership of the lower house of parliament and the senate and to impeach the president. In the days following the parliament’s decision to impeach President Basescu, the Constitutional Court upheld the decision, as well as the governing coalition’s right to change the leadership of the house and senate. Despite the majority of the court's judges having been previously appointed by President Basescu himself, the Court ruled that the president had sought to diminish and usurp the role and powers of the parliament and prime minister, and that the president had also failed in his duty to mediate between the powers of the state.
A referendum will now be held this Sunday, during which the Romanian people will have an opportunity to cast their own vote on the president’s future. Public opinion polls show that 80 percent of the people oppose President Basescu. Yet in its opinion on the impeachment, the Court threw him a lifeline. Parliament had hoped to revise one of President Basescu's laws, which mandated that in popular referendums an absolute majority of eligible voters must support the impeachment for it to be valid. Instead, parliament argued, a simple majority of those voting should suffice. Here, the Court ruled against the parliament. President Basescu's future will now be determined by the size of voter turnout.
Once the Court issued its consultative opinion, Prime Minster Ponta immediately wrote to the leaders of the both parliamentary chambers insisting that its opinion be respected in the referendum—hardly the reaction of a power-hungry and undemocratic tyrant. Indeed, as the crisis has mounted, to his credit the prime minister has continued to engage with the international community and to act as a voice of reason and defend the Court.
Had President Basescu shown the same respect for the government's social and economic reform agenda and the Romanian Constitution, then the nation's economic fortunes would be brighter and its democracy far healthier, too. We hope and suspect that the will and interests of the Romanian people will triumph. In the short term, this is a matter of voter turnout; in the long run, it’s more a matter of time.

John D. Podesta is Chair and Matt Browne is a Senior Fellow at the Center for American Progress.
Bio: John David Podesta (born January 8, 1949) was the fourth White House Chief of Staff under President Bill Clinton, from 1998 until 2001. He is the former president and now Chair and Counselor of the Center for American Progress, a liberal think tank in Washington, D.C., and is also a Visiting Professor of Law at the Georgetown University Law Center. Podesta was a co-chairman of the Obama-Biden Transition Project

Apelul celor 99

Inițial, Scrisoarea către oficialii UE a fost semnată de 99 de susținători. Azi dimineață ajunseseră 164.

 


marți, 24 iulie 2012

Planul B

Incepînd de aseară, scenariul prin care Traian Băsescu speră să se salveze a devenit clar: va cere ca PDL să boicoteze referendumul pentru ca apoi să-l conteste sub pretextul fraudării rezultatelor și chiar, dacă va fi cazul, al cvorumului. Mi se pare imperios necesar ca acest scenariu care riscă să împingă România spre război civil, și care anunță de astă dată o reală încercare de lovitură de stat, să fie denunțat pe toate căile, în țară și mai ales în străinătate.

luni, 23 iulie 2012

SCRISOARE CĂTRE OFICIALII UE


 
Către:
Președintele Consiliului European, ES Herman Achille Van Rompuy
Președintele Comisiei Europene, ES Jose Manuel Durao Barroso
Vice-Președintele Comisiei Europene, ES Viviane Reding
Comisarul European pentru Afaceri Interne, ES Cecilia Malmstrom
Secretarul General al Comisiei Europene, Dna. Catherine Day

București, 23 iulie 2012

Excelențele Voastre,
Suntem un grup de intelectuali români – savanţi, universitari, cercetători în domeniul ştiinţelor fundamentale, aplicative şi umaniste, scriitori şi artişti. Unii suntem veterani ai mişcării democratice din România, alţii – reprezentanţi ai unor generaţii mai tinere, dar toţi suntem apărători fervenţi ai valorilor europene.  Mulţi dintre noi nu sunt implicaţi în niciun fel în politică; unii au afilieri şi simpatii dintre cele mai diferite. Exprimăm aici un punct de vedere non-partizan. Singurul nostru scop este acela de a apăra principiile democratice şi statul de drept, aşa cum am făcut-o mereu începând din decembrie 1989.

Suntem acum profund îngrijoraţi de reacţiile externe la recentele evenimente politice din ţara noastră. Sperăm ca această scrisoare să ajute la clarificarea oricăror concepţii eronate cu privire la situaţia curentă şi va deschide un dialog în legătură cu viitorul. Căci suntem profund preocupaţi de recentele acuzaţii care pretind că Parlamentul şi Guvernul României ar fi subminat statul de drept şi independenţa justiţiei în încercarea de a-l demite pe preşedintele Traian Băsescu. E greu pentru noi să vedem că reprezentanţi de seamă ai Uniunii Europene îşi exprimă poziţia, ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pars. Această poziţie nu a putut fi formulată decât pe temeiul unor informaţii înşelătoare sau incomplete cu privire la adevărata natură a situaţiei din România.

Vă rugăm să ne permiteţi ca, folosind experienţa noastră de cercetare şi cunoaşterea directă a climatului politic din ţara noastră, să vă prezentăm doar câteva puncte pe scurt:

·      Curtea Constituţională nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituţie unde numirile se fac politic şi care are ca unică vocaţie arbitrajul în chestiuni constituţionale.

·      Curtea Constituţională a recunoscut că, substituindu-se Primului Ministru, Preşedintele Basescu a încălcat principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în faţa Parlamentului, aşa cum se întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, ci în fapt în faţa Preşedintelui, ca în Federaţia Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă, atunci când majoritatea guvernamentală nu a avut voie să voteze de câte ori exista riscul unei opinii disidente. În consecinţă, aşa cum a recunoscut-o Curtea Constituţională, suspendarea Preşedintelui este conformă cu Constituţia României şi urmează să fie confirmată sau nu de un referendum naţional, organizat de asemenea în strictul respect al legii.

Preşedintele Băsescu vorbeşte deschis şi liber despre rolul său de jucător, în ciuda faptului că un atare rol contravine definiţiei constituţionale a Preşedintelui României ca mediator. Alte incidente recente confirmă temerile noastre referitoare la modul în care Preşedintele Băsescu îşi înţelege competenţele.

·      În 2009, Parlamentul a votat o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, care a fost demis în conformitate cu legea. Preşedintele a refuzat să accepte propunerea majorităţii, cum se cuvenea, şi nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, susţinut de o largă majoritate, ci a prelungit mandatul Guvernului demis, doar ca să fie sigur că o echipă favorabilă îi va organiza realegerea ca Preşedinte al României.

·      Preşedintele a declarat în direct într-un interviu televizat că i-a numit din proprie voinţă pe cei doi şefi ai Serviciilor Secrete care, în conformitate cu legea, trebuie să fie numiţi de Parlament. De curând a adăugat că ”aproape s-a decis” cu privire la persoana viitorului Procuror General care, în conformitate cu legea, este propus de către Ministrul Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent.

·      Acum câteva zile, Preşedintele i-a povestit în direct unui reporter TV că, atunci când Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a întrebat dacă există în Constituţia României reglementări privitoare la suspendarea Preşedintelui, el i-a răspuns că nu, nu există. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum să lăsăm soarta ţării noastre în asemenea mâini? Articolul 95 al Constituţiei României este explicit şi defineşte procedura de suspendare, de la iniţierea ei la sfârşitul procesului; faptul că în Constituţia Germaniei sau a oricărui alt stat din Uniune Europeană nu există o asemenea prevedere nu are nicio semnificaţie în această materie.

Iată de ce, în ultimii ani, cetăţenii obişnuiţi ai României au devenit tot mai îngrijoraţi de acţiunile întreprinse de Preşedintele Băsescu şi de apropiaţii săi. Ei au fost votaţi pe baza unui program de justiţie, echitate şi bunăstare a cetăţenilor. Dimpotrivă, Preşedintele însuşi a asumat un rol executiv direct când a iniţiat tăieri sălbatice ale salariilor şi pensiilor, fie că era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecători şi funcţionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare. În acelaşi timp, fondurile publice care-i plăteau pe clienţii partidului dominant au crescut an de an, în dispreţul retoricii de austeritate generală.

Poate încă şi mai îngrijorătoare au devenit manifestările de intoleranţă printre susţinătorii Preşedintelui. Lideri ai partidului care-l susţine au declarat că minoritatea rromă din România este “genetic programată” să încalce legile. Ni se repetă constant – în ecou cu declaraţiile Preşedintelui – că idealul european al unei societăţi care garantează o viaţă decentă pentru toţi este perimat, şi ar trebui să fie înlocuit de o societate “competitivă” în care doar cei mai adaptaţi şi mai puternici să supravieţuiască. Această formă brutală de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene, aşa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii douăzeci de ani.

Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au făcut să explodeze în iarna trecută demonstraţii civice în peste 60 de oraşe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptului că societatea românească refuză intoleranţa şi discrepanţele economice din ultimii ani. Sperăm cu toată sinceritatea că acest referendum va dovedi că idealurile democratice au rădăcini adânci în societatea românească, sunt vibrante şi pline de viaţă.

Apreciem din toată inima timpul şi preocuparea pe care le cheltuiţi pentru examinarea contextului pe care l-am evocat, şi care priveşte climatul politic al României într-un moment delicat. Sperăm că declaraţiile dvs de susţinere a democraţiei în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe şi că, împreună, putem continua să lucrăm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper şi tolerant deopotrivă pentru România şi pentru Uniunea Europeană.

Cu deosebită considerație,
Prof. dr. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române,  professor emeritus, Universitatea din București.

Prof. dr. Liviu Antonesei, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea  « Al. I .Cuza » Iasi ; scriitor, jurnalist.

Prof. dr. Vasile Astarastoae, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie « Gr. T. Popa », Iasi, Președintele Colegiul Medicilor din Romania

Horia Barna, scriitor, traducător

Prof. dr. Lavinia Bârlogeanu, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București

Dr. Vlad Bedros, Universitatea  Națională de Artă din București

Corina Bernic, scriitor, traducător ; manager  pentru Europa Centrală și de Est a programelor Robert Bosch Stiftung

Prof. dr. Dr.Andrei Bodiu, scriitor

Lect. Dr. Valentin – Victor Bottez, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Prof. dr. Romulus Brancoveanu, Facultatea de Filozofie, Universitatea din București

Bianca Burta-Cernat, critic literar

Anca Calangiu,filolog, tradcător

Dr. Ileana Cazan, cercetător științific I, director adjunct al Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga” al Academiei Române

Paul Cernat, critic literar

Dr. Marius Chelcu, Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" al Academiei Române, Iași

Conf. Dr. Mihai Chioveanu, Facultatea de Științe Politice a Universității din București ; delegat al României în Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research.

Conf. Dr. Mirana Cioba, Facultatea de Limbi și literaturi Străine, Universitatea din București, catedra de limbi Ibero-Romanice

Conf. Dr. Alin Ciupală, Departamentul de Istorie a românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Dr. Razvan  Constantinescu, DrMed., Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T. Popa”, Iasi, medic primar, Centrul de Gasteroenterologie și Hepatologie

Lect. Dr. Emanuel  Copilas, Ph.D Facultatea de științe politice, “Universitatea de Vest” Timisoara

Prof. dr.  Emil Coșeru, Universitatea de Artă « George Enescu », București 

Marius Costa, DrMed.,

Annia Costa, jurnalist

Dr. Ing. Eugen Cuteanu

Dorin David, cercetător, Universitatea “Transilvania” Brasov

Iarina Demian, actriță, regisor, scriitor.

Georgeta Dimisianu, editor

Nicolae Iordan-Constantinescu, PhD, profesor asociate, Universitatea FInanțe - Bănci, Bucuresti

Prof. dr. Octavian G. Duliu, Facultatea de Fizică, Universittea din București

Șerban Foarţă, scriitor

Ildiko Gabor -Foarţă, psiholog, traducător

Dr. Monica Ghetz, scriitor

Marius Ghilezan, scriitor

Dr. Cristian E. Ghita, cercetător post-doctoral, Universitatea din București

Prof. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea « Al. I .Cuza » Iasi

Prof. dr. Mihaela Grancea, Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu

Andreea Grecu, PhD, manager cultural, Asociația Operatorilor Culturali din România

Prof. dr. Ladislau Gyemant, Directorul Institutului de Iudaistică, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj

Prof. dr. Constantin Hlihor, Decanul Facultății de Istorie, Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir", București

Octavian Hoandra, scriitor, jurnalist

Prof. dr. Adrian Paul Iliescu. Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Eugen Ionescu, DrMed., Hospices Civils de Lyon

Dr. Corina Iosif, cercetător științific, Institutul de  Etnografie al Academiei Române, Cluj – Napoca

Lect. Dr. Ruxandra Ivan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Florin Lazarescu, scriitor

Prof. dr. Ion Bogdan Lefter, critic literar, analist cultural și politic, scriitor, Facultatea de Litere, Universitatea din București

Prof. dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea “Lucian Blaga”, Director General al Muzeului Brukenthal, Sibiu

Prof. dr. Ecaterina Lung, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Prof. dr. Coman Lupu, Facultatea de Limbi și Literaturi străine, Universitatea din București

Dr. Alexandru Mamina cercetător științțific, institutul de Istorie « Nicolae Iorga » al Academiei Române, București

Sorin Mărculescu, scriitor

Prof. dr. Tudor A. Marian, professor emeritus de Fizică,  Universitatea din București

Prof. dr. Paulina Marian,  profesor de Fizică,  Universitatea din București

Conf. Dr. Alexandra Mitrea, decanul facultății de Litere și Arte, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu

Lect. Dr. Adrian Muraru, Universitatea « Al. I. Cuza » Iasi

Prof. dr. Oana Muraruș, Facultatea de litere, Universitatea din București

Prof. dr. Marina Muresanu Ionescu, Facultatea de limbă și literatură franceză, Universitatea « Al. I .Cuza »  Iasi

Dr. Carmen Musat, Facultatea de Litere, Universitatea din București; redactor șef, “Observatorul Cultural” București

Dr. Lucian Nastasa-Kovács, Institutul de Istorie "George Barițiu" al Academiei Române,, Cluj – Napoca

Pof. Dr. Victor Neumann, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, director (din 2008) al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara

Viorica Niscov, cercetător, traducător

Prof. dr. Gheorghe Vlad Nistor, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Conf. Dr. Cristian Olariu, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Dr. Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigații Speciale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc

Alexandru Pecican, regizor

Prof. dr. Ovidiu Pecican, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, membru în COnsiliul Național al Uniunii Scriitorilor 

Dr. Emanuel Petac, conservator al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române

Prof. dr. Zoe Petre, professor emeritus de istorie antică, Universitatea din București

Dr. Zeno Karl Pinter, membru corespondent al Institutului Arheologic German, (DAI), Președintele Comisiei Naționale de Arheologie

Prof. dr. Cristian Pîrvulescu, SNSPA, președinte Pro Democratia

Acad. Prof. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universității « Babes Bolyai », Cluj – Napoca

Prof. dr. Grigore Popescu Arbore, Chief Technology Officer, The National Research Council / CNR, Institute of Marine Sciences / ISMAR, Venice – Italy

Lect, dr. Simona Popescu, PhD, Facultatea de Litere, Universitatea din București ; scriitor,

Iulia Popovici, critic literar

Prof. dr. Mihai Retegan, DHC Universitatea Ovidius, Constanta, Departamentul de Istorie a Românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Prof. dr. Zoltan Rostas, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București

Prof. dr. Michael Shafir, professor emeritus, Universitatea « Babes-Bolyai » Cluj

Prof. dr. Cezar Sigmirean, Universitatea "Petru Maior", Targu-Mures

Conf. Dr. Elena Șaulea, UNATC, București

Ovidiu Șimonca, jurnalist, redactor șef adjunct, “Observator cultural”

Prof. dr. Monica Spiridon, PhD, habilit. , Universitatea din București,   Membru al    Academia Europea, Vicepreședinte al  International Comparative Literature Association (ICLA), Chair to the  Experts Panel of Literature, European Science Foundation ( Program ERIH), Membru al  The European Pool of Reviewers, Evaluator of the European Research Council (" Bringing Great Ideas to Life", Panel SH5)

Prof. Dr. Filip Stanciu, Rectorul Universității “Lumina” din București

Cornel Apostol Stanescu, fost Director General al Nvățământului SUperior și Cercetării, Ministerul Educației

Prof. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Liviu Ioan Stoiciu, scriitor, publicist

Dr. Alexandru Suceveanu, emeritus director adjunct,  Institutul de Arheologie “Vasile Parvan” al Academiei Române, Bucharest

Prof. dr. Stelian Tanase, scriitor

Prof. dr. Antoaneta Tanasescu, Facultatea de Litere, Universitatea din București, 

Prof. dr. Nicolae Serban Tanaşoca, Directorul Institutului de Studii Sud-est auropene al Academiei Române 

Lucian Dan Teodorovici, scriitor

Conf. Dr. Zoltan Tibori Szabo, Departamentul de Științe Politice, Administrație și Comunicare, Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

Conf. Dr. Nicolae Toboşaru, Universitatea din Oradea, Masteratul de Studii de securitate Euopeană

Prof. dr. Florin Țurcanu, Facultatea de Stiințe Politice, Universitatea din București 

Dr. Silviu Vacaru, Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" al Academiei ROmâne,  Iasi

Alexa Visarion, regizor

Conf. Dr. Viorel Vizureanu, PhD, Facultatea de FIlosofie, Universitatea din București.

Prof. dr. Laurentiu Vlad, facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Lect. Dr. Felicia Waldman, Universitatea din București

Lect, dr, Daniela Zaharia, PhD, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București


LISTA RAMÂNE DESCHISĂ.
Persoanele care doresc să semneze pot să anunțe pe acest blog.

Add., 24 iulie:
Direct sau prin intermediarul blogului lui Stelian Tănase, am primit solicitarea de a adăuga pe lista semnatarilor mai multe persoane care și-au manifestat aocordul cu textul scrisorii după publicarea ei. Iată lista de azi:
 
Vasile Baghiu,  scriitor
Mircea Bostan, scriitor
Călin Cainap, medic
Simona Cainap, medic
Prof. Marilena Rodica Chiretu, traducator, scriitoare
Prof. dr. Pompiliu Comșa, Facultatea de Stiinte ale Comunicarii si Jurnalism, Universitatea APOLLONIA, Iași
prof.univ.dr.Emil Coșeru, Univ.arte ''G.Enescu'' Iași
Dan David,  scriitor
Acad.prof.dr. Sorin Dumitrescu, pictor
Doina Dumitrescu, grafician
Monica Dumitrescu, filolog
Prof.dr. Constantin Flondor, pictor Timișoara
Ioana Geacăr, scriitoare
Lector dr. Cristian Luca, Departamentul de Istorie, Universitatea Dunarea de Jos din Galati
Prof. Dr. Mihai Nicolescu, Universitatea de Medicina Carol Davila, Bucuresti
Damian Oancea, actor
Daniel Raduta -scenograf
Dr. Mihnea Strain, sef de lucrari UMF Timisoara
Victor Tănase, profesor
Dr. ing. Nicolae Țăran, analist economic 
Marius Varvaroi, violonist
Dr. George Calalb, Presedintele Conventiei Medicilor Democrati din Romania 1992-200
Ing. Mihai Costoiu, rectorul Universității "Politehnica", București
Florin Iaru, poet
Dr. Cicerone Ionescu, matematician
Oana Buhan-Ionescu, filolog, M.A., E.M.B.A.
Radu Bogdan Matei, Specialist Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din Haga
Alexandru Petria, scriitor
Doina Popescu, jurnalist
Adrian Rusu, arhitect
Lect. dr. Adrian Niculescu,  SNSPA
Dana Scumpu - functionar public
Liliana Tirel, profesor
Prof. univ. dr. emeritus Nicolae Ursulescu, Facultatea de Istorie, Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi.
 

Add. 25 iulie
Prof. univ. dr. Ioana Vintilă-Rădulescu, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan - Al. Rosetti al Academiei Române
Prof.dr. Antoaneta Olteanu, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi și Literaturi Straine
Prof. dr. Antal Lukacz, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Conf. dr. Emilian Alexandrescu, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Conf. univ. dr. Dan-Şerban Sava, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.
Alexandru Dobrescu, scriitor
Ing. Florin Leontescu, geochimist
Prof. dr. Radu Străin
Anamaria Străin, profesor
Daniela Străin, inginer
Doina Popescu, jurnalist
Dr. ing. Dan Vasilache, cercetător științific principal I
dr. Florin Panaite, cercetator științific, Institutul de Matematică al Academiei Române.
George Mihail Vlăsceanu, student
Lect.dr. Daniel Ciurel, Facultatea de Jurnalism, Comunicare și Limbi Moderne, Universitatea “Tibiscus”, Timișoara
Cătălina Constantinescu, doctor in filologie, hispanista
Prof. Georgeta  Bălășoiu, Biblioteca Universitatii "Politehnica" din Timisoara,
Prof.dr.ing. Victor Bălășoiu, Facultatea de Mecanică, Universitatea Politehnică din Timișoara,
Iulian Fulger, B'nai B'rith International Member, Managing Partner  -  Eden Qualified Advices , Bucharest 
Georghe Petrov, cercetător, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj
Mihai Ciucă, director executiv Asociatia ProLogos
Cristina Ciobanu, artist plastic,  Președinte al Fundației culturale romano-finlandeze "FINROART XXI", Scenograf al Teatrului Municipal Bacovia
Adela Cristea, managing partner Ascent Group
Cristina Oltean, medic rezident in Cluj- Napoca
Conf. dr. Dorin Ştefănescu, scriitor, Universitatea Petru Maior, Târgu-Mureş
dr. Horia Patrascu, Facultatea de Filosofie, Universitatea Al. I. Cuza din Iasi
Olga Popescu,  pictor
Emil Pantelimon, absolvent al Facultatii de Stiinte Politice al Universitatii Bucuresti, Asistent Manager General Festivalul Internațioanl "George Enescu".
Dan Stoica, scriitor, regizor, fotograf, Viena
prof.univ. Pompiliu Comșa
Eugen Borcoci, Universitatea Politehnica Bucuresti
Manuela Danescu, medic, expert in protectia drepturilor copilului.
Laura-Raluca Perșoiu, doctorand in limbi straine, Universitatea "Pablo de Olavide", Sevilla, Spania, traducator
Liceul "George Calinescu", Constanta
Carmen Duvalma, scriitor
Gabriel Badica, scriitor

26 iulie

Apelul celor 99 a devenit

APELUL CELOR 199

Prof. Univ. Dr. Dr. Ing. Ferdinand Bardamescu MD, PhD, Esq.
Ana Maria Gaucan, psiholog
Lector dr. Catalina Girbea, Departamentul de Limba si Literatura Franceza, Facultatea de Limbi Straine, Universitatea Bucuresti
Psih. Simona Ciobanu UK
Rodica Popa prof. psiholog   C.J.R.A.E.-  Colegiul National "Gh. Munteanu Murgoci"  Braila
Valentin Popa, scriitor si cadru didactic universitar, lector univ. dr. Universitatea "Constantin Brancoveanu" Pitesti
prof.dr. Vasile-Niculae Ion, scenograf membru al Uniunii Cineastilor din Romania, presedinte al fundatiei "Filmul Romanesc",
Sorin Iliesiu, conf. univ. la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” - București
Conf univ dr Virgil Popescu, Universitate din Craiova
ing. Claudiu Georgescu - Preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din Romania
Nanu Simona –designer
Sorina Cucuta- Popa -  economist, EMBA
Lucretia Volumnia Cucuta - Lector Doctor Facultatea de Pedologie, Institutul Agonomic "Nicolae Balcescu" Bucuresti
Ioan Alexandru Cucuta - inginer pedolog, Sef serviciu Ministerul Agriculturii - actualmente persionar
Sorin Popa - inginer, EMBA
Vasile Gogea, scriitor, Cluj-Napoca
Paul Lacatus, jurnalist
Prof.univ.dr. Iulian Boldea , Universitatea "Petru Maior", Targu-Mures
Redactor, revista "Vatra" 
Anca Ferro, traducatoare
arh.Marica Solomon, Secretar stiintific, Centrul de Studii Arhitecturale si Urbane al Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti
Stefan Ion Ghilimescu, critic si istoric literar
Mircea Danieliuc, regizor/scriito
Prof.univ.dr.Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie si Studii Central-Asiatice, Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca
Adela Cristea, Arad
Adrian Vintilescu, jurnalist, Radio Timişoara
Razvan Petrescu, scriitor
Ciprian - Mihai Sasu, Master in Studii de Securitate, licentiat in Relatii Internationale si Studii Europene
Dr. Cristian Livescu, directorul revistei Antiteze din Piatra Neamt, presedintele Societatii Scriitorilor din judetul Neamt
ing. Catalin Dimitriu
Călin  Bordea - 30 ANI –inginer
Cristina  Cercel-Tătaru - Avocat
Anghel Vasile, unul din cei 61 condamnati si deportati din 15 noiembrie 1987
Claudiu Georgescu A.P.M.C.R
Gabriel Klimowicz - jurnalist
Andrei Grigor (Nicolae Ioana), prof. dr. Facultatea de Litere Galati, critic literar
Radu Joltea MSc MEng, Operations Liaison Engineer, London, United Kingdom




Add. 28 iulie:

Constantinescu Elena- economist , fost bancher, actual pensionar
ing. Nicolae Murăruş
Prof. dr. Mihai Dinu, Universitatea din București, Facultatea de Litere.
Anca Aurelia Oprescu,profesor pensionar de limba si literatura romana, Iasi. 
Mihaela Lichiardopol regizor
Lucian Lichiardopol arhitect
C Mihalache – economist
Adriana Andronescu- profesoara
Student : Ilica Alexandru       -     Universitatea Transilvania Brasov - Facultatea de Drept
Catalina Ghitulescu, chimista, Cluj-Napoca
Dr. Ștefana Samfira, actriță, UNATC I.L.Caragiale
Tudor Guset, jurist, manager public
Doina Uricariu, scriitoare, editor
Prof.  Serenciuc  Corina, Colegiul Banatean Timisoara
Dipl.ing. Serenciuc Vasile, Director, Intreprinderea AZUR Timisoara
Adrian Balacea
Gabriela Nedelea, poet si traducator, membru al USR
Henry Silviu Wechsler, Inginer (MsC) si Expert Energetic Internațional
conf. dr. Rüsz- Fogarasi Enikő, Departamentul de istorie linia maghiară, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babes- Bolyai
Nedeea Burca, editor si scriitor.
Dan Constantin, redactor sef JURNALUL NATIONAL

  Costa Laima-Marta, balerina la Teatrul de opera si balet "Oleg Danovski" din Constanta 
  Dan Sergiu- Cristian, balerin  la Teatrul de opera si balet "Oleg Danovski" din Constanta 
  MD,  PhD Costa Rodica, Spitalul Luis Turcanu, Timisoara 
Eleonora Cofas, director al Muzeului “Cotroceni”1997 – 2000. 
Pătru Liviu 
Viorica Toader 
Stefan Moarcăș-----Brasov 
Adrian Dobrin, medic 
Daniela Dobrin, asistent medical
Liliana Bargu arhitect
Giani Catalin Huci rezident Milano- Italia, medic 
Prof.Teolog Vasile Mogosanu
 
LISTA RAMÎNE DESCHISĂ


Persoanele care vor să semneze pot să scrie pe adresa de email apelintelectuali@gmail.com

menționînd numele complet și titlurile, așa cum doresc să apară.