miercuri, 3 iulie 2013

Despre inadecvare

  -->
Citind deunăzi un roman de spionaj – excelent - dau peste o propoziție care mă face să mă opresc brusc din urmărirea agentului KGB care încearcă zadarnic să destabilizeze guvernul Maiestății Sale britanice. Propoziția sună așa: X – n-are a face numele personajului -  had the inadequate man’s hatred of his own service and country, adică “nutrea ura celui inadecvat împotriva slujbei și patriei sale”.
Ce adecvată și lapidară caracterizare a atîtor personaje care ne bîntuie coșmarele diurne! Cît de pertinentă definiție a tuturor inadecvaților de pe firmamentul culturii noastre, care, adresînd calificative inomabile oricui nu le împărtășește opinia - gloată, pegră imundă și altele asemenea - au confirmat ceea ce bănuiam din întreaga lor conduită prădalnică, anume propria lor infirmitate, inadecvarea fără leac care îi împinge, inexorabil, către o agresivă ratare. O ratare subtilă, aproape invizibilă, pe care cei din jur poate o ignoră, dar al cărei vid ei înșiși îl simt în ceasurile, tot mai rare, de introspecție. Și simțindu-l, încearcă în zadar să-l umple - care cu patru-cinci case, care cu automobile legendare, care cu doctorate onorifice, cu lauri academici, cu Single Malt...
Cîndva sperau să dăinuie în memoria culturală a umanității alături - poate nu chiar de Dante, Platon sau Aristotel, să nu exagerăm, dar măcar de Heidegger, Joyce sau Wittgenstein; cîndva credeau că ei, doar ei sînt acel 1% nepereche, cei 22 de atleți triumfînd într-un agon cultural ale cărui reguli nu le erau decît lor, aleșilor, cunoscute. Filozofi fără operă, poeți fără Nobel, profesori fără discipoli, se amăgesc azi cu gândul că ar fi fost toate astea și încă mult mai mult de-atît dacă nu s-ar fi născut pe Dîmbovița, ci pe Hudson sau pe Sena. Atunci, negreșit, ar fi atins acea plenitudine a gloriei pe care o simt, o invidiază, o rîvnesc, la marii expatriați de la care se revendică.
Se îmbată astfel de iluzia că neputința lor nu e definitorie, ci doar contingentă, și că s-ar putea vindeca prin contagiune dacă stau prin preajma exceselor de virilitate ale vreunui derbedeu. Se leagănă cu speranța că această inadecvare e o formă nu de carență, ci de superioritate, și se datorează exclusiv faptului că ei, ființe alese, s-au născut sub un cer nemilos, într-o lume și într-o cultură pe care o disprețuiesc fiindcă nu-i merită. Ca să se răzbune, refuză limbii române orice umbră de vocație culturală, și fac tot ce le stă în puteri nu doar pentru a anexa spre beneficiul propriu cultura patriei care nu i-a glorificat îndestul, ci și pentru a o face să decadă: o palidă provincie fără nume a marilor fluxuri contemporane.
Oricum, lumea românească nu-i încape și o privesc foarte de sus. Cînd însă simt că le scapă puterea și bogăția printre degete, nu mai au nicio inhibiție și sînt în stare de orice calomnie, de orice minciună, de orice ilegalitate care să le conserve privilegiile. Încrîncenarea lor e cu atît mai dizgrațioasă, cu cît, doar cu o picătură de seninătate, cu o undă de auto-ironie, cu un gram de înțelepciune, ar fi fost probabil niște persoane frecventabile. Așa, cu toate mofturile lor, aceste starlete culturale lipsite de adecvare au devenit materia primă a trădării de patrie.  

2 comentarii:

  1. Superb! Vă mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Simteam eu ca fata de Elena Udrea erati nedreapta in articolul pe care i l-ati dedicat...Saraca, a si cedat psihic si nu mai putut trai in minciuna.... Abia acum ati decelat adevaratele curtezane....
    „....aceste starlete culturale lipsite de adecvare au devenit materia primă a trădării de patrie..... „

    In schimb, nu stiu daca problema lor tine de “derbedeu”....Au demonstrat de „n” ori ca se descurca si singuri.... Cand Hertha Muller, „poeta cu Nobel”, le-a spus ca „muschi” au avut pe vremea lui Ceausescu, dar ca stateau prost cu „pipi-ul...”, si au confundat cultura cu „culturismul”, li s-a urcat adrenalina la cap....Atata cata au ei...., in „Romania altfel” in care traiesc...., tara in care „adrenalina”este interzisa. E considerata drog. „Treaz” inseamna ca esti atunci cand poti sa nu reactionezi la nimic din ceea ce se-ntampla in jurul tau...Atunci esti „de-al lor”...Daca ai cumva vreo frustrare, s-a terminoiu’ ! Imediat „se” cauta inlocuitor un eunuc, un ”culturist” de bine...

    De aia „au murit ei la revolutie”, care ministru, care editura....? Si de ce scrieti ca n-ar avea discipoli ? Horica ce-i ( nu Nea’Horica, el e repartizat ”direct la „derbedeu”...) ?. Horica ii poate si intrece.... Dar toti „tehnocratii”, divizia mass-media, care ataca continuu partidele politice ca-si pun proprii oameni in posturi administrative, desi ei fac „culturism” ( ei si /sau parintii lor ) si „tehnocratie” inca de pe vremea lui Ceasca ? Nu sunt si ei discipolii lor in ale masinilor de lux si a sarurilor de baie fine ?

    Dorin Tudoran le acorda prea multe circumstante si ii pune in antiteza cu „latraii” vremilor de atunci...Nu cred ca abordarea lui in ceea ce-i priveste, e necesara Romaniei acum. Cred ca Romania acum trebuie sa-i puna in antiteza cu istoria, ceea ce-i face mici, ridicoli de mici. Exact cum ni-i dezvaluiti dvs. ! Mi se pare ca ati pus cel mai bun diagnostic din cultura romana de pana acum pentru „ei”. Eu insa, inca sper ca se vor lasa de culturism.... Prea grea e mostenirea lui Noica ! Trebuie ca cineva sa demonstreze asta insa...Acea demonstratie va duce la un Adevar care-i va trage si pe „ei” pe directia buna. INTRU directia buna, de fapt.

    Va multumesc si eu.

    UN „CULTURIST” DE RELE

    RăspundețiȘtergere