sâmbătă, 1 iunie 2013

In memoriam

  -->
Șase decenii de prietenie
Cum să evoc șase decenii de prietenie nedezmințită într-o singură pagină? Alexandru Suceveanu – Puiu - la 14 ani, cuminte și foarte politicos, cu o freză care îi cădea peste ochi de cîte ori saluta înclinîndu-se solemn. Alexandru Suceveanu la Histria în anii studenției: a povestit de mai multe ori public cum nu vroia defel să-și strice vacanța pe un șantier de care nu știa mai nimic, și cum s-a îndrăgostit pe veci de locul acela unic și de istoria lui. Alexandru Suceveanu la prima lui comunicare la Institutul de Arheologie, afișînd un tehnicism de care părea obsedat, sperînd din tot sufletul să fie acceptat de confreria secretă a arheologilor și furios că trebuie să le solicite acceptarea...
Aș putea continua așa: 60 de ani oferă o substanță aproape infinită amintirilor, dar și riscul de a te rătăci printre ele. Alexandru Suceveanu a fost un savant nu doar fiindcă era în deplina posesie a instrumentelor - filologice, istorice, arheologice - ale domeniului său de competență; nu doar fiindcă nu s-a ferit niciodată de teme aride, de contribuții în care minuția reconstituirii, tehnicitatea argumentării, rigoarea concluziilor, ar fi înspăimîntat orice cercetător ceva mai interesat de popularitate decît de știința dură; a fost un savant fiindcă a avut o viziune a lumii pe care a studiat-o fără încetare, lumea antică, greco-romană, în ipostaza ei specifică ținuturilor dintre Dunăre și Pontul stîng. O lume pe care s-a străduit să o înțeleagă în profunzime, și pe care a iubit-o pînă la capăt.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu