Ziua Z

Odată cu congresele reunite ale partidelor din Uniunea Social Liberală, a început adevărata ofensivă electorală a Opoziției Unite. N-am să elogiez senzația de forță, scenografia sau discursurile liderilor, deși fiecare dintre ele are merite incontestabile. N-am să critic cele cîteva amănunte care mi-au plăcut mai puțin, sînt destui care s-o facă, și încă cu mult mai multă convingere și înflăcărare decît aș putea-o eu face.
Am să spun doar că, din cele exprimate, verbal sau nu, la mitingul comun, cîteva teme mari și importante se desprind, și nu trebuie să-i lăsăm pe adversarii USL - și cu atît mai puțin pe dușmanii noștri comuni - să le exploateze cum le vine la gură, sau, cum fac cel mai adesea, să încerce să le nege. Prima temă care mi se pare foarte importantă este cea a stopării hemoragiei de resurse umane și materiale. Pot simpatiza sincer cu toți cei care strîmbă din nas la mișcările tactice mai greu de înghițit ale USL, dar afacerea Cuprumin și toate cele similare au devenit arzătoare, așa că, în ciuda a tot ce am încercat să pun în practică eu însămi în ultimele două decenii,cu cît mai mulți draci se oferă să ne treacă puntea, cu atît atît mai bine. Cu frăția mai vedem pe urmă. Dacă mai stăm mult, adică, și ne tînguim că PNL sau USD și-au pierdut virginitatea, o să rămînă toată nația și siluită, și cu banii luați.
A doua temă este angajamentul USL de a depolitiza tot ce se cuvine a se depolitiza. Aici aș formula o sugestie, dar nu știu cine mă ascultă. Nu vă precipitați, la anul pe vremea asta, să-i strîngeți de gît dacă directoarea grădiniței unde v-ați înscris copilul e cumva membră PSD sau simpatizant PC. Depolitizare nu înseamnă că nimeni dintre cei care sînt membri ai vreunui partid nu au voie să aibă vreo slujbă la stat. Îmi aduc aminte invariabil de regretatul Mircea Ciumara, care suferea efectiv de cîte ori afla din presă că, de vreme ce a fost numit ministru de PNȚCD al cărui membru important era, însemna ipso facto că era incompetent. Mi-a spus în mai multe rînduri că, director - ales de colegi - al Institutului de Economie al Academiei Române,nu înțelegea cine ar fi fost competentul lăsat pe dinafară.
Adevărul e că ne fandosim: există oameni pricepuți, cum există și impostori, atît în partidele politice, cît și înafara acestora. Normal este ca în desemnarea pentru o poziție anume, primul criteriu luat în discuție să fie competența. Dacă cel mai bun candidat este și membru al partidului aflat la putere, cu atît mai bine pentru ambii; dacă e membru al unui partid de opoziție, e dreptul lui să se califice profesional; dacă nu e nici membru, nici simpatizant, iar e dreptul lui. Dreptul meu, ca beneficiar și cetățean, este să am de-a face cu cel mai bun.
În al treilea rînd, opțiunea lui Crin Antonescu pentru o politică națională. Personal, aș fi preferat ca ea să derive dintr-o dezbatere publică în care PNL, sau chiar USL, să definească națiunea ca pe o entitate INCLUSIVĂ. Eu știu că PNL a mai făcut-o, dar aș fi vrut să o aud reiterată ca princiăiu politic al USL. În acest sens inclusiv, îi dau însă cu asupră de măsură dreptate: România este parte a Europei Unite, ea trebuie să-și consolideze acum nu doar identitatea europeană, ci și pe cea națională.
O spun de mai mulți ani teoretic, dar am început să o spun în ultima vreme foarte concret, fiindcă aud voci mai mult decît docte care susțin că rezultatele cercetării științifice umaniste nu au valoare dacă sînt publicate în limba română, că româna e o limbă minoră, și că doar engleza utilitară ne-ar putea consacra. Or, aici se află un morb de disoluție identitară absolut intolerabil din o mie de motive, la care adaug unul: noi, toți, sîntem plătiți din banii națiunii române să cercetăm ceea ce cercetăm. În schimb, sîntem datori să-i punem la dispoziție ce e mai interesant, mai bun și mai edificator din rezultatele noastre. Așa că, rămînînd convinsă că știința nu are frontiere, sînt la fel de convinsă că o știință monoglotă e o tehnică minoră, nu un act de cunoaștere. Votați USL!